The end of my new begining

Și iată că azi am închis un capitol din viața mea. E timpul să dau foaia... și să privesc spre viitor.

Și te-ai dus... dar unde?!

Poate că nu te-am înțeles niciodată. Sau poate că nu sunt o zână care să înțeleagă ce e în sufletul tău. Vreau să cred că distanța asta nu e eternă. Vreau să cred că e doar o iluzie... și că tu ești chiar aici, sub pleoapele mele. Ai greșit și ai vrut asta. M-a durut, dar am suportat. Am tăcut, dar am învățat prea bine să tac. Acum nu pot să mai spun nimic... m-ai învățat să uit de tine. Mi-ai arăta drumul cu sens invers în viața ta. De ce vrei să fug? Unde vrei să mă duc? Ce s-a întâmplat.... într-o secundă... de vrei să mă alungi?

Sau poate... chiar nu meritai? Dar atunci... ce a fost? Ce ai vrut de fapt? Să îmi spargi inima și să mă lași în drum? Să intri cu forța în sufletul meu și să lași urme de noroi? Ei bine, ascultă-mă... Nu ai reușit. Pentru că tocmai tu m-ai învățat să tac și să ascult. Să înțeleg. Dar nu doar pe tine, ci motivul ce stă în spatele zâmbetului tău. 

Te-ai dovedit a fi un trecător pe starada mea..... Un duh, dus.... o lecție scurtă.... Iar acum..... iubitule, ești atât de departe.. chiar dacă stai cu capul pe mâna mea.

The Ultimate Gift

     Fiecare dintre noi avem o menire în viață. Suntem aici cu un scop precis. Trebuie să urmăm un drum bine ales, trebuie să trecem peste tot felul de încercări, iar într-un final, când va veni vremea, va trebui să spunem că misiunea noastră a fost împlinită.

     Dar nu e ușor să îți găsești drumul în viață. De multe ori ne e greu să înțelegem de ce trebuie să trecem prin atâtea. De alte ori, aflați la o intersecție, nu avem habar încotro s-o luăm.  Aici probabil intervine hazardul, sau nu... poate e destinul.

     Oricum, știu sigur că fiecare suflet, nu e pierdut, ci trebuie necontenit să caute calea ce dreaptă, lumina de la capătul drumului, trebuie să vrea, să lupte, să creadă.

     Visul tău e cel mai de preț. Nu contează câte de îndepărtat sau de greu e să-l realizezi, tot ce contează e să vrei, să strângi forța necesară ca să izbutești.

     Cred... cred cu putere să visul omului, că drumul său e doar unul, și drept. Tot ce trebuie să facem e să căutăm rostul, să găsim calea și să luptăm cu cea mai de preț armă... adevărul.

     Un lucru e sigur... cel mai de preț cadou e viața. Cel mai greu de împlinit e visul. Cel mai imposibil lucru e nemurirea. Dar mulțumirea vine din sine. Mulțumirea e viața visului. Iar imposibilul, devine mai apoi, posibil.

The Ultimate Gift-the movie that inspired me.

Cred în vis

Iubesc primăvara pentru că în sufletul meu mereu aprinde o scânteie a fericirii. Jocul naturii mă îndeamnă să visez și să zbor necontenit cu gândul departe. Pentru că nimeni nu-mi interzice să visez și să cred că e real. Realitatea mi-o fac eu.... iar ce e frumos, e dincolo de aici, e departe.. spre sufletele în care cred cu adevărat. 

De-oi fi eu sau alta...

Mă vei striga, suflet pierdut, dar eu nu voi întoarce capul. Atunci mă voi fi săturat de așteptarea accea și va fi prea târziu. Va fi mult prea târziu pentru o încercare.
Dacă tu acum crezi că nu merită sufletul acesta pur... atunci va fi prea târziu să începi a crede... Atunci când te vei trezi la viață, când îți vei da seama că ceea ce faci e bun făcut, atunci când vei realiza că lupți pentru un lucru , nu pentru o ființă, va fi mult prea târziu să mai întorc capul...
Materialul tău plămădit se va spulbera într-o clipă, când vei da cu capul de zidul dintre lumea ta și lumea lor. Atunci zâmbetul nu te va salva, atunci hârtiile alea nenorocite nu-ți vor fi de niciun folos, iar lupta ta va fi în zadar. Căci eu pot să le ard într-o clipă și să nu mai rămână decât cenușa lor.. dar tu... tu, chip de lut, niciodată nu-mi vei putea arde sufletul... niciodată nu vei distruge aura mea...
Iar atunci, dragul meu, eu nu mă voi întoarce..... pentru că eu, față de ea, am ceva în plus... am deminitate.

Ascultă-mă.... lasă-i și caută-ți fericirea în altă parte.... hrănește-ți sufletul cu aur pur, iubește-ți viața așa cum e ea, dar mai ales...... ofer-o cadou și iubește cu dor, nebunește...
Poate acum, de te vei trezi... capul meu se va întoarce... dar de nu.... ea va fi acolo, eu însă nu voi fi....